Prezentare generală
Capitala: Amsterdam; parlamentul și guvernul au sediul la Haga
Limbă oficială în UE: neerlandeză
Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 1958
Moneda: euro (EUR). Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999
Spațiul Schengen: membru de la 26 martie 1995
Cifre:
- Suprafața: 37 378 km2
- Populație: 17 811 291 (2023)
Sistem politic
Țările de Jos sunt o monarhie constituțională parlamentară. Prim-ministrul este șeful guvernului, iar monarhul este șeful statului. Puterea executivă aparține unui consiliu de miniștri. Țara este formată din 12 provincii și 342 de municipalități. De asemenea, are 21 de districte hidrografice guvernate de un comitet executiv care ia deciziile legate de gestionarea apelor. 6 țări și teritorii de peste mări din Caraibi fac parte, de asemenea, din Regatul Țărilor de Jos. Aceste teritorii nu fac însă parte din UE.
Comerț și economie
Țările de Jos se situează pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, cu un PIB de 46 300 EUR, cu mult peste media UE (35 500 EUR). PIB-ul țării reprezintă 5,9 % din PIB-ul total al UE.
(Sursă: Eurostat - PIB-ul pe cap de locuitor și PIB-ul în cifre)
(Sursă: Eurostat - exporturile și importurile în cifre)
Țările de Jos au 29 de reprezentanți în Parlamentul European. Aflați cine sunt acești deputați europeni și urmăriți activitățile biroului Parlamentului European din Țările de Jos.
Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În plus, reprezentanți ai guvernului Țărilor de Jos din diferite domenii de politică se întâlnesc cu omologii lor de mai multe ori pe an, în cadrul reuniunilor Consiliului axate pe respectivele domenii.
Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum are Comisia sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni.
Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la stabilirea agendei acestora în diferitele domenii de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE.
Președinția Consiliului UE le-a revenit/le va reveni Țărilor de Jos în perioadele:
iulie - decembrie 1960 | iulie - decembrie 1963 | iulie - decembrie 1966 | iulie - decembrie 1969 | iulie - decembrie 1972 | iulie - decembrie 1976 | ianuarie - iunie 1981 | ianuarie - iunie 1986 | iulie - decembrie 1991 | ianuarie - iunie 1997 | iulie - decembrie 2004 | ianuarie - iunie 2016 | iulie - decembrie 2029
Comisarul european desemnat de Țările de Jos este Wopke Hoekstra, având ca portofoliu acțiunile climatice.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”. Aflați mai multe despre Reprezentanța Comisiei în Țările de Jos.
Țările de Jos au 12 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în fiecare țară în parte.
Țările de Jos au 12 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.
Comunicarea dintre Țările de Jos și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Țărilor de Jos în UE – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt cunoscute și luate în calcul cât mai mult posibil în UE.
Bugete și finanțare
Cu cât contribuie și cât primesc Țările de Jos de la UE?
Bugetul UE este instrumentul menit să garanteze că Europa rămâne o forță democratică, pașnică, prosperă și competitivă. UE îl utilizează pentru a-și finanța prioritățile și proiectele mari pe care majoritatea țărilor UE nu le-ar putea finanța pe cont propriu.
Beneficiile care decurg din statutul de membru al UE depășesc cu mult valoarea contribuțiilor la bugetul UE, așa cum o arată numeroase exemple. Toate statele membre beneficiază de pe urma participării la piața unică, a unei abordări partajate a provocărilor comune legate de migrație, terorism și schimbările climatice, precum și a unor câștiguri concrete precum îmbunătățirea infrastructurii de transport, modernizarea și digitalizarea serviciilor publice și tratamentele medicale de vârf.
Contribuția financiară a fiecărei țări din UE la bugetul UE este calculată în mod echitabil. Cu cât este mai importantă economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa.
Când vorbim despre bugetul UE, nu vorbim despre cât dăm și cât primim, ci despre ce putem face împreună pentru un trai mai bun pentru toți oamenii, în Europa și în lume.
Cheltuielile și veniturile bugetului UE, pe țări și pe ani
Proiecte finanțate de UE în Țările de Jos
Banii din bugetul UE contribuie la finanțarea de programe și proiecte în toate țările din UE. De exemplu, sunt folosiți pentru a construi drumuri, pentru a acorda granturi pentru cercetători, pentru a proteja mediul etc.
Aflați mai multe despre modul în care beneficiază Țările de Jos de fondurile UE și de fondurile de redresare la nivel de țară sau de regiune.